După izbucnirea conflictului din Ucraina, numărul refugiaţilor în Moldova a atins un nivel-record
21.jpg
16 June 2015

Conflictul din Ucraina a sporit numărul refugiaţilor în ţara noastră. Dacă până la izbucnirea acestuia, în Moldova nu existau cetăţeni ucraineni cu statut de refugiaţi, astăzi numărul lor se ridică la 77, iar alţi 68 sunt solicitanţi de azil.

Despre problemele cu care se confruntă refugiaţii în ţara noastră, dar şi eforturile depuse de autorităţi pentru susţinerea lor s-a discutat marţi, 16 iunie, în cadrul unui Club de Presă cu tematica “Impactul războiului asupra familiilor. Familii distruse de război”. Evenimentul, organizat în preajma Zilei Mondiale a Refugiaţilor, marcată anual la 20 iunie, a fost găzduit de Agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, mai mult de 50 de milioane de persoane în toată lumea sunt nevoite să-şi lase casele din cauza războiului şi să se refugieze în ţări străine. În Moldova, numărul celor care solicită protecţie este în continuă creştere, în special pe fondul crizelor din Siria şi, mai nou, din Ucraina. Dacă în 2011 au fost înregistrate 72 de cereri de azil, în 2014 cifrele au atins un record de 245 de cereri. Astăzi, în Moldova sunt înregistraţi 413 refugiaţi sau persoane cu statut umanitar. Cei mai mulţi vin din Siria, Ucraina, Armenia, Afganistan şi Irak, mânaţi în primul rând de pericolul războiului.

“Ne bucurăm că aceste persoane găsesc în Moldova linişte şi siguranţă. Poate o duc nu chiar atât de bine, se afirmă cu greu, îşi dobândesc pâinea mai dificil, dar au o existenţă paşnică şi pot dormi liniştit, copii frecventează şcolile, maturii pot avea un loc de muncă”, comentează Ecaterina Silvestru, şefa Direcţiei refugiaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Biroul UNHCR se află în Moldova de 18 ani şi, potrivit actualului şef, situaţia refugiaţilor s-a îmbunătăţit simţitor, datorită elaborării legislaţiei necesare, a suportului din partea partenerilor străini şi a sectorului non-guvernamental, dar şi odată cu semnarea Acordului de Asociere RM-UE. “Nivelul de ostracizare a refugiaţilor în comunităţile gazdă creşte, în special din cauza politicilor pe care le duc guvernele statelor şi a numărului tot mai mare de solicitanţi de azil, de aceea trebuie să contribuim la respectarea angajamentului global de toleranţă şi protecţie de care au nevoie persoanele ce fug de persecuţie. Angajamentul nostru este protejarea lor şi mizez pe societatea noastră, liberă de prejudecăţi şi stereotipuri”, susţine Traian Ţurcanu, şeful reprezentanţei UNHCR în Moldova.

Refugiaţii din Moldova beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii moldoveni, în afara drepturilor politice şi militare, iar după opt ani de şedere neîntreruptă, aceştia pot aplica pentru a obţine cetăţenie. Astăzi, 21 de persoane din numărul total de refugiaţi deja au devenit cetăţeni ai Republicii Moldova.

“Există şi cazuri de refuz a acordării statutului de refugiat, în cazul în care informaţiile expuse de solicitant nu corespund cu cele din ţara de origine sau când persoana este parte a unui grup terorist. Solicitantul are dreptul să atace refuzul în instanţă, fiind asistat de Centrul de Drept al Avocaţilor”, mai spune Ecaterina Silvestru, precizând că decizia instanţelor corespunde cu cea a Biroului Migraţie şi Azil în proporţie de circa 70%.

O veste bună pentru refugiaţi este că, începând cu acest an, aceştia vor putea călători liber în afara Moldovei. Asta după ce timp de 13 ani acest lucru era imposibil dacă refugiatul nu deţinea documentele valabile de călătorie din ţara sa de origine. “Problema viza persoanele care au intrat ilegal în ţară, fără acte asupra lor. Am depus mari eforturi pentru a rezolva problema, dar reieşind din numărul mic de persoane cărora le era necesar acest tip de documente, tipărirea fiecărei unităţi de document atingea costuri enorme, de circa 1000 de dolari, pentru că însăşi matricea cu semnele de protecţie costa foarte mult”, a precizat Ecaterina Silvestru.

“Odată cu înlocuirea paşapoartelor vechi cu cele biometrice, am comandat un lot nou de documente de călătorie pentru refugiaţi. El deja este tipărit, iar până al sfârşitul acestei luni vom începe eliberarea actelor”, a adăugat Olga Poalelungi, şefa Biroului Migraţie şi Azil.

În Moldova există un centru de cazare a refugiaţilor, renovat din fonduri europene, cu o capacitate de circa 200 de persoane. Mai mult, la Mereni, Anenii Noi, de ani buni activează un centru de asistenţă şi integrare a refugiaţilor. “Îndrumăm familiile cu privire la accesul lor la studii, găsirea unui post de muncă, servicii de asistenţă medicală etc. Deşi aveam rezerve foarte mari privind mentalitatea poporului nostru, nu am observat vreo problemă, cel puţin la Mereni. Aceşti oameni s-au integrat cu succes, sunt social activi, participă la evenimentele organizate de autorităţile locale, copii vorbesc o română chiar mai bună decât cea a nativilor. Cred că ne-am îndeplinit cu brio sarcina”, a povestit Eugen Salcuţan, primarul satului.

Numărul exact al persoanelor apatride în republica Moldova rămâne necunoscut. Conform recensământului din anul 2004, peste 5000 de persoane s-au declarat ca fiind apatrizi, iar alte 390 nu şi-au indicat deloc cetăţenia. Documentele pentru apatrizi se eliberează în Republica Moldova încă din anul 1996.

Sursa: Centrul de Investigaţii Jurnalistice

onflictul din Ucraina a sporit numărul refugiaţilor în ţara noastră. Dacă până la izbucnirea acestuia, în Moldova nu existau cetăţeni ucraineni cu statut de refugiaţi, astăzi numărul lor se ridică la 77, iar alţi 68 sunt solicitanţi de azil.

Despre problemele cu care se confruntă refugiaţii în ţara noastră, dar şi eforturile depuse de autorităţi pentru susţinerea lor s-a discutat marţi, 16 iunie, în cadrul unui Club de Presă cu tematica “Impactul războiului asupra familiilor. Familii distruse de război”. Evenimentul, organizat în preajma Zilei Mondiale a Refugiaţilor, marcată anual la 20 iunie, a fost găzduit de Agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, mai mult de 50 de milioane de persoane în toată lumea sunt nevoite să-şi lase casele din cauza războiului şi să se refugieze în ţări străine. În Moldova, numărul celor care solicită protecţie este în continuă creştere, în special pe fondul crizelor din Siria şi, mai nou, din Ucraina. Dacă în 2011 au fost înregistrate 72 de cereri de azil, în 2014 cifrele au atins un record de 245 de cereri. Astăzi, în Moldova sunt înregistraţi 413 refugiaţi sau persoane cu statut umanitar. Cei mai mulţi vin din Siria, Ucraina, Armenia, Afganistan şi Irak, mânaţi în primul rând de pericolul războiului.

“Ne bucurăm că aceste persoane găsesc în Moldova linişte şi siguranţă. Poate o duc nu chiar atât de bine, se afirmă cu greu, îşi dobândesc pâinea mai dificil, dar au o existenţă paşnică şi pot dormi liniştit, copii frecventează şcolile, maturii pot avea un loc de muncă”, comentează Ecaterina Silvestru, şefa Direcţiei refugiaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Biroul UNHCR se află în Moldova de 18 ani şi, potrivit actualului şef, situaţia refugiaţilor s-a îmbunătăţit simţitor, datorită elaborării legislaţiei necesare, a suportului din partea partenerilor străini şi a sectorului non-guvernamental, dar şi odată cu semnarea Acordului de Asociere RM-UE. “Nivelul de ostracizare a refugiaţilor în comunităţile gazdă creşte, în special din cauza politicilor pe care le duc guvernele statelor şi a numărului tot mai mare de solicitanţi de azil, de aceea trebuie să contribuim la respectarea angajamentului global de toleranţă şi protecţie de care au nevoie persoanele ce fug de persecuţie. Angajamentul nostru este protejarea lor şi mizez pe societatea noastră, liberă de prejudecăţi şi stereotipuri”, susţine Traian Ţurcanu, şeful reprezentanţei UNHCR în Moldova.

Refugiaţii din Moldova beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii moldoveni, în afara drepturilor politice şi militare, iar după opt ani de şedere neîntreruptă, aceştia pot aplica pentru a obţine cetăţenie. Astăzi, 21 de persoane din numărul total de refugiaţi deja au devenit cetăţeni ai Republicii Moldova.

“Există şi cazuri de refuz a acordării statutului de refugiat, în cazul în care informaţiile expuse de solicitant nu corespund cu cele din ţara de origine sau când persoana este parte a unui grup terorist. Solicitantul are dreptul să atace refuzul în instanţă, fiind asistat de Centrul de Drept al Avocaţilor”, mai spune Ecaterina Silvestru, precizând că decizia instanţelor corespunde cu cea a Biroului Migraţie şi Azil în proporţie de circa 70%.

O veste bună pentru refugiaţi este că, începând cu acest an, aceştia vor putea călători liber în afara Moldovei. Asta după ce timp de 13 ani acest lucru era imposibil dacă refugiatul nu deţinea documentele valabile de călătorie din ţara sa de origine. “Problema viza persoanele care au intrat ilegal în ţară, fără acte asupra lor. Am depus mari eforturi pentru a rezolva problema, dar reieşind din numărul mic de persoane cărora le era necesar acest tip de documente, tipărirea fiecărei unităţi de document atingea costuri enorme, de circa 1000 de dolari, pentru că însăşi matricea cu semnele de protecţie costa foarte mult”, a precizat Ecaterina Silvestru.

“Odată cu înlocuirea paşapoartelor vechi cu cele biometrice, am comandat un lot nou de documente de călătorie pentru refugiaţi. El deja este tipărit, iar până al sfârşitul acestei luni vom începe eliberarea actelor”, a adăugat Olga Poalelungi, şefa Biroului Migraţie şi Azil.

În Moldova există un centru de cazare a refugiaţilor, renovat din fonduri europene, cu o capacitate de circa 200 de persoane. Mai mult, la Mereni, Anenii Noi, de ani buni activează un centru de asistenţă şi integrare a refugiaţilor. “Îndrumăm familiile cu privire la accesul lor la studii, găsirea unui post de muncă, servicii de asistenţă medicală etc. Deşi aveam rezerve foarte mari privind mentalitatea poporului nostru, nu am observat vreo problemă, cel puţin la Mereni. Aceşti oameni s-au integrat cu succes, sunt social activi, participă la evenimentele organizate de autorităţile locale, copii vorbesc o română chiar mai bună decât cea a nativilor. Cred că ne-am îndeplinit cu brio sarcina”, a povestit Eugen Salcuţan, primarul satului.

Numărul exact al persoanelor apatride în republica Moldova rămâne necunoscut. Conform recensământului din anul 2004, peste 5000 de persoane s-au declarat ca fiind apatrizi, iar alte 390 nu şi-au indicat deloc cetăţenia. Documentele pentru apatrizi se eliberează în Republica Moldova încă din anul 1996.

Sursa foto: Centrul de Investigaţii Jurnalistice

- See more at: http://anticoruptie.md/stiri/dupa-izbucnirea-conflictului-din-ucraina-numarul-refugiatilor-in-moldova-a-atins-un-nivel-record/#sthash.ACvsP7L0.dpuf

aaonflictul din Ucraina a sporit numărul refugiaţilor în ţara noastră. Dacă până la izbucnirea acestuia, în Moldova nu existau cetăţeni ucraineni cu statut de refugiaţi, astăzi numărul lor se ridică la 77, iar alţi 68 sunt solicitanţi de azil.

Despre problemele cu care se confruntă refugiaţii în ţara noastră, dar şi eforturile depuse de autorităţi pentru susţinerea lor s-a discutat marţi, 16 iunie, în cadrul unui Club de Presă cu tematica “Impactul războiului asupra familiilor. Familii distruse de război”. Evenimentul, organizat în preajma Zilei Mondiale a Refugiaţilor, marcată anual la 20 iunie, a fost găzduit de Agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, mai mult de 50 de milioane de persoane în toată lumea sunt nevoite să-şi lase casele din cauza războiului şi să se refugieze în ţări străine. În Moldova, numărul celor care solicită protecţie este în continuă creştere, în special pe fondul crizelor din Siria şi, mai nou, din Ucraina. Dacă în 2011 au fost înregistrate 72 de cereri de azil, în 2014 cifrele au atins un record de 245 de cereri. Astăzi, în Moldova sunt înregistraţi 413 refugiaţi sau persoane cu statut umanitar. Cei mai mulţi vin din Siria, Ucraina, Armenia, Afganistan şi Irak, mânaţi în primul rând de pericolul războiului.

“Ne bucurăm că aceste persoane găsesc în Moldova linişte şi siguranţă. Poate o duc nu chiar atât de bine, se afirmă cu greu, îşi dobândesc pâinea mai dificil, dar au o existenţă paşnică şi pot dormi liniştit, copii frecventează şcolile, maturii pot avea un loc de muncă”, comentează Ecaterina Silvestru, şefa Direcţiei refugiaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Biroul UNHCR se află în Moldova de 18 ani şi, potrivit actualului şef, situaţia refugiaţilor s-a îmbunătăţit simţitor, datorită elaborării legislaţiei necesare, a suportului din partea partenerilor străini şi a sectorului non-guvernamental, dar şi odată cu semnarea Acordului de Asociere RM-UE. “Nivelul de ostracizare a refugiaţilor în comunităţile gazdă creşte, în special din cauza politicilor pe care le duc guvernele statelor şi a numărului tot mai mare de solicitanţi de azil, de aceea trebuie să contribuim la respectarea angajamentului global de toleranţă şi protecţie de care au nevoie persoanele ce fug de persecuţie. Angajamentul nostru este protejarea lor şi mizez pe societatea noastră, liberă de prejudecăţi şi stereotipuri”, susţine Traian Ţurcanu, şeful reprezentanţei UNHCR în Moldova.

Refugiaţii din Moldova beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii moldoveni, în afara drepturilor politice şi militare, iar după opt ani de şedere neîntreruptă, aceştia pot aplica pentru a obţine cetăţenie. Astăzi, 21 de persoane din numărul total de refugiaţi deja au devenit cetăţeni ai Republicii Moldova.

“Există şi cazuri de refuz a acordării statutului de refugiat, în cazul în care informaţiile expuse de solicitant nu corespund cu cele din ţara de origine sau când persoana este parte a unui grup terorist. Solicitantul are dreptul să atace refuzul în instanţă, fiind asistat de Centrul de Drept al Avocaţilor”, mai spune Ecaterina Silvestru, precizând că decizia instanţelor corespunde cu cea a Biroului Migraţie şi Azil în proporţie de circa 70%.

O veste bună pentru refugiaţi este că, începând cu acest an, aceştia vor putea călători liber în afara Moldovei. Asta după ce timp de 13 ani acest lucru era imposibil dacă refugiatul nu deţinea documentele valabile de călătorie din ţara sa de origine. “Problema viza persoanele care au intrat ilegal în ţară, fără acte asupra lor. Am depus mari eforturi pentru a rezolva problema, dar reieşind din numărul mic de persoane cărora le era necesar acest tip de documente, tipărirea fiecărei unităţi de document atingea costuri enorme, de circa 1000 de dolari, pentru că însăşi matricea cu semnele de protecţie costa foarte mult”, a precizat Ecaterina Silvestru.

“Odată cu înlocuirea paşapoartelor vechi cu cele biometrice, am comandat un lot nou de documente de călătorie pentru refugiaţi. El deja este tipărit, iar până al sfârşitul acestei luni vom începe eliberarea actelor”, a adăugat Olga Poalelungi, şefa Biroului Migraţie şi Azil.

În Moldova există un centru de cazare a refugiaţilor, renovat din fonduri europene, cu o capacitate de circa 200 de persoane. Mai mult, la Mereni, Anenii Noi, de ani buni activează un centru de asistenţă şi integrare a refugiaţilor. “Îndrumăm familiile cu privire la accesul lor la studii, găsirea unui post de muncă, servicii de asistenţă medicală etc. Deşi aveam rezerve foarte mari privind mentalitatea poporului nostru, nu am observat vreo problemă, cel puţin la Mereni. Aceşti oameni s-au integrat cu succes, sunt social activi, participă la evenimentele organizate de autorităţile locale, copii vorbesc o română chiar mai bună decât cea a nativilor. Cred că ne-am îndeplinit cu brio sarcina”, a povestit Eugen Salcuţan, primarul satului.

Numărul exact al persoanelor apatride în republica Moldova rămâne necunoscut. Conform recensământului din anul 2004, peste 5000 de persoane s-au declarat ca fiind apatrizi, iar alte 390 nu şi-au indicat deloc cetăţenia. Documentele pentru apatrizi se eliberează în Republica Moldova încă din anul 1996.

Sursa foto: Centrul de Investigaţii Jurnalistice

- See more at: http://anticoruptie.md/stiri/dupa-izbucnirea-conflictului-din-ucraina-numarul-refugiatilor-in-moldova-a-atins-un-nivel-record/#sthash.ACvsP7L0.dpuf


UN Partner Agencies